Sunt adolescent, deci gândesc liber!

Scris de: Andreea Baluteanu | 18.01.2012

Adolescenţa e vârsta marilor experimente, vârsta în care începi să vezi lumea cu proprii ochi, să îi înţelegi chemarea cu propriul auz, să îi guşti minunile cu propriile simţuri. Diseci tot ce te-au învăţat părinţii, pui la îndoială ce îţi spun profii la şcoală şi îţi afirmi propriile convingeri. Visezi că vei cuceri lumea şi visele tale sunt mai palpabile decât triumful celui care a urcat pe Everest. Trăieşti cu intensitate maximă fiecare secundă, pentru că fiecare clipă îţi poate dărui totul, sau, dimpotrivă, îţi poate răpi tot ce ai câştigat. Crezi cu toată fiinţa ta, te îndoieşti de toţi şi de toate, ai zile în care te simţi mai puternic decât titanii mitologici şi nopţi în care plângi ca un copil.

În adolescenţă facem marele pas prin care ne despărţim de visul inocent al copilăriei. E un pas dificil, iar tu eşti atât de fragil şi de crud încât poate deveni o adevărată încercare. Poţi deveni prizonier între cuvinte, pierdut într-o lume în care vocea mamei ţi se pare străină, iar sfaturile tatei parcă nu vor decât să îngroape firişorul răzleţ pe care îl identifici ca fiind vocea ta interioară. Poţi trece prin mii de capcane, prin sute de teste şi înverşunate războaie pentru a fi tu, în cele din urmă. Pentru a fi tolerant, informat, deschis. Pentru a gândi liber. Dar crede-mă, va merita.
 

Ce înseamnă să gândeşti liber?
 

Nu, nu e doar un dicton pe care ţi-l strigă zilnic TV-ul. E mai mult decât atât, şi e poate exact opusul a ceea ce el îţi spune. Pentru că a gândi liber înseamnă a te întreba cât de liber poţi fi atunci când asculţi de un îndemn televizat.

A gândi liber nu înseamnă să eviţi un anumit serial doar pentru că e preferatul mamei tale sau să refuzi să mergi într-o staţiune de munte pentru că tatăl tău şi-a trăit acolo cele mai frumoase amintiri. Nu înseamnă să te îndoieşti de toate. Şi tocmai pentru că a devenit un brand, nu înseamnă că trebuie să categoriseşti fiecare opinie a ta cu titulatura măreaţă de gând liber.

Să gândeşti liber are propria definiţie pentru fiecare dintre noi. Are mai mult de-a face cu a te descoperi pe tine însuţi. Cu a fi lipsit de prejudeăţi. A fi tolerant cu toţi cei ce te înconjoară. A fi deschis. A crede în tine până în pânzele albe. A visa cele mai năstruşnice, imposibile şi cu neputinţă vise. A te dărui unei idei, unei persoane, unui ideal. Toate astea la un loc şi poate niciunul.

„Eu gândesc liber. Ba nu, eu o facˮ. Sunt atâtea gânduri şi gânditori liberi în jurul nostru, că ai impresia că a avut loc marea eliberare a gândurilor prizoniere şi oprimate. Să gândeşti liber a devenit ceva la modă, iar liber gânditorii un fel de luptători împotriva sclaviei, a societăţii, a banilor, a consumatorismului, a încălzirii globale. Fiecare gânditor liber are o cauză azi. Ceea ce poate deveni problematic şi un picuţ întortocheat. Iar când eşti tânăr, influenţabil şi neştiutor, cu atât mai mult. Printre atâtea gânduri libere, pe unde să le mai găseşti şi pe ale tale?

Ceea ce trebuie să înţelegi, înainte de toate, e că a gândi liber nu are nimic de-a face cu lupta. Cu revolta sau cu violenţa. Cei care gândesc liber sunt în primul rând toleranţi. Cei care îi acceptă pe toţi, şi pe aceia care sunt la conducere, şi pe cei care se supun, şi pe cei care cheltuiesc fără măsură. Care ştiu să adune din fiecare câte puţin. Ca să gândeşti liber nu trebuie să mergi la piesa de teatru care a făcut ravagii pentru că spune ceva ce nimeni nu a mai spus până atunci, şi să îţi placă la nebunie pentru că sfidează toate convenţiile. Să priveşti apoi de sus pe bieţii ascultători de manele, verigi inferioare în lanţul trofic. Ca să gândeşti liber trebuie să mergi la piesa de teatru, să înţelegi ce vrea să spună şi de ce o face şi apoi să asculţi maneaua. Să decizi singur care îţi place şi care ţi-a spus ceva. Poate va fi piesa, poate va fi maneaua. Poate nu va fi niciuna. Dar tu te vei putea mândri că ai gândit liber şi că ţi-ai păstrat identitatea în ambele cazuri. Că ai fost tu, cel lipsit de preconcepţii, cel care a sfidat convenţiile, cel superior. Cel care a gândit liber.

Să gândeşti liber înseamnă o mie de lucruri, dar mai presus de toate înseamnă să fii sincer cu tine însuţi/însăţi. Să te diferenţiezi de ceilalţi. Nu mai presus de ei, nu în faţa lor, nici în urma lor. Ci exact unde trebuie să fii, unde ţi-e locul şi unde aparţii.
  Citeste mai departe

Pagina: 1 | 2

Tags: a gândi liber, toleranţă, deschidere, credinţă, informaţie, libertatea adolescenților, gândirea adolescentilor, gândire libera, exprimare libera;